Fiecare poveste de succes este plină de încercări, triumfuri și tragedii. Abilitatea de a depăși aceste bariere este ceea ce le face atât de atractive. De la micul startup care perturbă giganții industriei până la un mic pluton care se luptă cu o armată masivă. În aceste momente caracterul nostru este pus la încercare, iar hotărârea noastră este construită.
Când pare că nu există unde să mergem, atunci cele mai înverșunate bătălii au loc în mintea, corpul și spiritul nostru. Cei care triumfă sunt amintiți pentru totdeauna în istorie, iar restul sunt uitați.
Deci, care este diferența dintre acești titani și omul obișnuit?
Nu este statutul social, statura sau chiar bogăția. Factorul determinant care separă pe cei care au de cei care nu au este grija și determinarea lor. Într-un cuvânt, perseverență. Miezul este calitatea care ne face să mergem înainte într-o mare de frământări, confruntându-ne cu un val de îndoială, dăm jos trapele și înfruntăm furtuna.
Respectați planul atunci când majoritatea au plecat deja. Lucrând singur, în tăcere, fără plată și fără recunoaștere. Această calitate este cea care ne face să ne îndoim, dar să nu ne spargem. Ne dăm din degete sfidând șansele, spulberând presupusele bariere ale realității.
Împingând pentru totdeauna limitele a ceea ce este posibil, creând noi orizonturi și aprinzându-ne numele pe noi frontiere. Această calitate îi face pe cei mai buni bărbați și femei din istorie să pară zei printre muritori.
Fie plasați în aceste situații prin alegere, fie prin circumstanțe, acesta este momentul în care strălucim cel mai mult. Capacitatea de a ne ține de un alt standard și de a nu ne mulțumi cu mediocritatea. Luptă mereu spre succes într-un mod neîncetat, știind că eșecul nu este o condiție permanentă, ci un inconvenient temporar.
Este această responsabilitate de sine și conștientizare să recunoaștem că nimic care merită a fi avut este ușor. Riscând totul în timp ce apari și cântă în fiecare zi fără nicio pierdere a entuziasmului.
„Norocul îi favorizează pe cei curajoși.” – Publius Terence
Ridică-te la ocazie
Echipajul din Essex cunoaște prea bine această calitate. Când erau plasați între o stâncă și un loc greu, au ales să se ridice la înălțime. Această poveste incredibilă este inspirația pentru Moby Dick a lui Herman Melville și o poveste adevărată despre perseverență și spirit de luptă.
Essex a fost o navă vânătoare de balene din Nantucket, Massachusetts, pilotată de căpitanul Pollard și cei 20 de oameni ai săi în anii 1800. În timpul expediției lor de vânătoare de balene, nava a fost izbită de un cașalot care a scufundat-o.
Acest lucru l-a lăsat pe căpitanul Pollard și echipajul să-și ajute viața pe trei bărci mici de salvare aflate la sute de mile depărtare de civilizație, fără pământ la vedere. Cu provizii mici, mare parte din echipajul Essex a făcut tot ce a putut pentru a lupta împotriva foametei și deshidratării. Din păcate, mare parte din echipaj a pierit din cauza acestor condiții abisale, dar supraviețuitorii nu și-au pierdut speranța.
Într-o situație atât de îngrozitoare, cei mai mulți ar ceda în fața circumstanțelor, dar căpitanul Pollard și-a păstrat hotărârea și și-a încurajat oamenii. După săptămâni petrecute pe mare, supraviețuitorii rămași au recurs în cele din urmă la canibalism făcând tot ce era necesar pentru a lupta împotriva morții.
Supraviețuind suficient de mult pentru ca o navă care trecea să-i salveze, supraviețuitorii au fost găsiți în delir, înfometați și o umbră a fostului lor sine. În cele din urmă, echipajul supraviețuitor s-a întors în Nantucket, Massachusetts, la familia lor, unde au încercat să uite ororile oceanului.
Lupta cu șansele aparent insurmontabile într-o mare de disperare este motivul pentru care supraviețuitorii din Essex vor fi amintiți pentru totdeauna. Curajul și capacitatea lor de a îndura agonia deznădejdii este o calitate pe care ar trebui să ne străduim cu toții să o obținem.
„A fi provocat în viață este inevitabil, a fi învins este opțional.” – Roger Crawford
Învață să lupți împotriva adversității
Din fericire pentru noi, nu ne aflăm în circumstanțe de viață sau de moarte, dar de multe ori suntem prea ușor descurajați la primul semn de rezistență. În imposibilitatea de a spune nu, ridicați-vă și faceți ceea ce este necesar în fața adversității. Trebuie să învățăm să ne canalizăm supraviețuitorul interior și să luptăm cu aceste obstacole cu tenacitatea unui luptător cu premii.
A face altfel ar însemna să ne vindem scurt și să ne conformăm realității pe care societatea ne-a pus-o. În loc să trăim în genunchi, să murim pe picioare știind că la sfârșitul zilei am dat vieții tot ce aveam. Nu lăsăm piatra neîntoarsă pentru totdeauna, împingând dincolo de zonele noastre de confort.
Trebuie să ne dăm seama că viața este o aventură îndrăzneață și pentru a profita trebuie să continuăm să aruncăm lucruri de perete știind că în cele din urmă, ceva se va lipi. Toată lumea crede că există succesul peste noapte, dar sunt ani în pregătire. Să ne angajăm să ne întărim hotărârea pentru că dacă nu renunțăm niciodată, nu putem eșua.
Cum ai reușit să transformi tragedia în triumf? Lasă experiențele tale mai jos!
Imaginea prin amabilitatea lui Twenty20.com